In the mood for Lisabona (prima parte)
Odată ajunşi în Lisabona, veţi avea nevoie de ceva timp să vă dezmeticiţi şi, invariabil, vă veţi întreba de unde vine acel nu ştiu ce şi nu ştiu cum, pe care-l întâlniţi la tot pasul, o atmosferă cu totul specială, cu un vag iz colonial, uşor melancolică, ceva în genul stării pe care o transmite muzica lor tradiţională, fado-ul.
În 1755, un cutremur îngrozitor a distrus Lisabona în proporţie de 85%. Strălucirea de odinioară nu avea cum să mai fie atinsă vreodată, iar acest sentiment al pierderii iremediabile persistă înca în memoria străzilor, a clădirilor şi a locuitorilor săi.
Portughezii au privit dintotdeauna mai mult spre orizontul Atlanticului decât spre uscat sau spre Mediterana, fiind într-un fel solitarii continentului european, călătorii aflaţi mereu pe drumuri, cavalerii şi aventurierii mânaţi de idealurile cruciadelor. Într-o primă etapă, nu atât căutarea bogaţiilor i-a impins să exploreze lumea, cât căutarea legendarului Prester John şi a regatului său creştin din Africa barbară, despre care se credea că este un paradis terestru populat cu personaje mitice. Abia in sec. XVI renunţă la himere, iar călatoriile lor încep să vizeze scopuri cu adevărat profitabile.
Caravele şi corsari, Vasco da Gama, Goa şi Brazilia, insulele Capului Verde şi Guineea, comerţul cu aur, mirodenii şi sclavi – toate acestea însemnau Portugalia şi în primul rând Lisabona, oraşul care a dat tonul în întregul regat. Astăzi, din bogaţia vechiului imperiu colonial a rămas farmecul unei lumi care a strălucit cândva, lume pe care o puteşi descoperi pas cu pas în pieţele largi care amintesc de gloria de odinioară.
Aş menţiona aici, monumentala Praca do Comercio, deschisă spre cheiuri, Praca do Rossio, care timp de 500 de ani a fost scena evenimentelor majore ale oraşului – carnavaluri, lupte cu tauri şi execuţii publice – şi zona riverană Belem (tradus Bethleem, numele are legatura cu implicarea în cruciade), scăpata ca prin minune de la distrugere în timpul devastatorului cutremur.
De pe una dintre plajele Belem-ului, plaja Restelo, astăzi dispărută, au pornit navigatorii portughezi în lume. Tot aici se află Turnul Belem şi Mosteiro dos Jeronimos, locul unde este înmormântat Vasco da Gama, superba mănăstire ridicată de Manuel I pentru a celebra descoperirea drumului maritim spre Indii.