Tozeur si Douz: un weekend, doua festivaluri
Tozeur si Douz: un weekend, doua festivaluri
Weekend-ul trecut, cuvantul-cheie a fost “festival”: ajunsi in Tozeur, am nimerit fix in mijlocul unei petreceri. In piata centrala, in jurul fantanii impodobite ca de sarbatoare, zeci de localnici si-au expus standul cu cele mai dulci, proaspete si delicioase curmale in cadrul Festivalul Curmalelor din Tozeur.
Dupa ce ne-am invartit si am degustat marfa (sau mai bine spus, saturat), am achizitionat un kilogram din cele mai proaspete curmale din zona, kilogram ce avea sa se termine in urmatoarea ora, caci nu ne-am putut abtine sa nu le mancam pe toate.
Tozeur, orasul ce gazduieste acest festival, este un oras-oaza fermecator, cu cladiri cu o arhitectura impresionanta, de la moscheea principala si pana la restaurantele selecte ascunse in gradinile cu palmieri.
Prima oprire a fost muzeul Chak Wak, unde am avut ocazia sa admiram o expozitie de dinozauri in marime naturala, trogloditi, faraoni egipteni si Hannibal. Mi-a placut in mod special Arca lui Noe, o replica destul de reusita si plimbarea de-a lungul Marii Rosii. Din pacate, noi am ajuns aici destul de tarziu, dar acest oras merita sa-i acordati o zi intreaga.
Urmatoarea oprire a fost un loc fermecator, Dar Cheraït – un muzeu-restaurant cu o arhitectura ce-ti taie respiratia. Un loc romantic, elegant, perfect pentru o seara in doi. In spatele gradinii, poti vizita Insula Viselor (intrarea costa 6DT, aprox. 12 RON).
Cu toate acestea, noi cautam ceva mai traditional, asa ca am ales o cafenea situata intr-o gradina de palmieri, unde am savurat o narghilea si un ceai cu menta. Decorul este unul de poveste, nu ratati o plimbare cu caleasca prin orasul-oaza.
Dupa o noapte petrecuta in Tozeur, am pornit spre Douz, grabiti sa prindem ultima zi a festivalului.
In fiecare an, la sfarsitul lunii decembrie, acest oras este gazda unui spectacol traditional cu beduini, dansuri folclorice, intreceri cu camile si cai si muzica traditionala. In timpul spectacolului, vizitatorii au sansa de a asista la o ceremonie de nunta si de a savura preparatele autentice din aceasta regiune.
Prima editie a acestui festival a avut loc in 1910, publicul de atunci fiind format in mare parte din colonisti, insa tocmai in 1981 s-a raspandit pe plan international. Editia de anul acesta a fost cea cu numarul 47 si a avut loc intre 25-27 decembrie. Pentru a lua pulsul spectacolului, va sfatuiesc sa prindeti un loc in primele randuri. Costul unei intrari este infim comparativ cu spectacolul oferit (1 DT/ 2 RON/zi). Iar daca aveti vreodata ocazia sa mergeti in Douz, nu ratati Mtabga, o lipie traditionala umpluta cu tot felul de mirodenii si legume, preparat pe care-l veti gasi doar in aceste locuri.
Dupa acest weekend, pot spune ca toata oboseala acumulata a meritat din plin. Cu zambetul pe buze si cu ochii incercanati, ne-am indreptat spre Sfax. Insa o intrebare ne tot dadea tarcoale la fiecare pas: oare care va fi urmatoarea destinatie?
Raspunsul in urmatorul articol.
Alina Simindrescu
Aventurile unei romance in Tunisia