O croaziera in Mediterana

Am plecat cu familia in prima mea croaziera. Am mai facut o traversare cu vaporul in America – cu Queen Mary 2, dar nu am mai participat intr-o croaziera.

La inceput, am petrecut week-end-ul la Istanbul, intr-un hotel pe care l-am descoperit la intoarcerea din Antalya. Hotelul se numeste „Les Otomans”, este resedinta unui fost demnitar otoman, este situat pe malul Bosforului si are numai 10 apartamente.

De la Istanbul, ne-am imbarcat pe „VISION OF THE SEAS”, unul dintre vasele companiei Royal Caribbean.

Am primit un apartament frumos, cu 2 dormitoare si 2 bai, de care ne vom aduce cu siguranta aminte o lunga perioada de acum incolo.

Prima escala a fost la Kusadasi. Cunosteam, evident, statiunea, pe care o vindem turistilor romani de 18 ani, dar punctul de atractie a fost orasul antic, greco-roman, Ephesus. Este, intr-adevar, extraordinar de bine conservat si desi nu s-a excavat decat 15%, ce s-a descoperit pana acum, este fabulos.

Fabuloasa este, in primul rand, biblioteca, extrem de bine refacuta si conservata. Am vizitat apoi locul unde se presupune ca a trait Fecioara Maria, in apropiere. Foarte frumos!

Am plecat din nou pe mare si a doua zi am ajuns in Rhodos. Desi mai fusesem, m-a impresionat din nou orasul vechi. Este foarte bine restaurat (in perioada ocupatiei italiene, grecii nu erau mari maestri la restaurari) si ai un sentiment al intoarcerii in timp. Fiind greva generala, cafenelele erau pline de taximetristi „grevisti” si din pacate nu am putut vizita Palatul Marelui Maestru.

Am vizitat Akropolis-ul orasului Rhodos, despre care am auzit pentru prima oara. Am mancat tot la Romeo’s, unde mai mancasem si anul trecut si a fost la fel de gustos.

Rhodos, Creta si in general insulele grecesti, s-au vandut foarte bine in acest an. Sa speram ca si in 2012 va fi la fel.

Ziua urmatoare am vizitat Atena, unde am fost „preluati”, evident, de Akis Spyratos. In mintea mea, Atena este legata fara doar si poate de Akis, partenerul si prietenul meu de 18 ani, care a condus zeci de mii de romani in capitala tuturor grecilor.

Atena, desi cu foarte putini turisti, parea mai frumoasa ca niciodata. Am vizitat noul Muzeu al Akropolis-ului si am mers pana sus, la Lycabettus, de unde am avut o fantastica priveliste asupra Atenei. Finalul, evident, o masa greceasca, gustoasa, cu familia Spyratos, oameni de o exceptionala calitate, onesti si mereu cu zambetul pe buze, desi, poate, nu au intotdeauna motive. Sper ca noile masuri luate acum in sprijinul Greciei sa aduca un zambet adevarat pe fetele tuturor grecilor! Ei au fost, sunt si vor fi printre cei mai buni prieteni, dintre cei nu foarte multi, ai nostri, ai romanilor.

Dupa 2 zile de navigare, am ajuns in Israel. Dupa 20 de ani, din nou in Israel. Acum 20 de ani, am fost 4 luni, cu o bursa, la un curs de Management in Turism, la Universitatea din Haifa. De Israel ma leaga multe amintiri si ceea ce am invatat acolo m-a ajutat la greaua intreprindere numita „Paralela 45”.

Am inceput vizita cu Tel Aviv-ul si Jaffa. Orasul vechi era …la fel de vechi ca acum 20 de ani, mai restaurat si cu mai multe ateliere de arta. Desi pentru orice tara europeana, 20 de ani nu inseamna nimic, istoric vorbind, pentru Israel, care are 60 de ani „vechime”, acum 20 de ani inseamna…acum o treime din istoria sa.

Tel Aviv-ul m-a impresionat cu o faleza moderna, cu terase pe malul marii, cu multe hoteluri de lux. Dizengoff, traditionala strada comerciala, pare usor imbatranita. Este si normal, acum cumparaturile se fac la mall.

De la Tel Aviv, am plecat la Jerusalem. Am fost de la inceput impresionat de tot ce am vazut – bulevarde largi, curate, trotuare perfecte, mall-uri incredibile! Este incredibil ce au putut sa faca emigrantii evrei din toata lumea, intr-o tara orientala!

Am stat la Hotelul King David, cel mai vechi si cel mai „titrat” hotel din Israel. Vederea de la balcon asupra cetatii Jerusalimului este impresionanta si nu cred ca o pot uita vreodata. Am vizitat Jerusalimul seara, am mers la ruinele celui de-al doilea Templu, practic, noaptea. Nu erau turisti si era extraordinar sa ii vezi pe toti acei evrei ortodocsi cum se roaga la Zidul Plangerii. Fiica mea era realmente fascinata sa ii vada si ghidul nostru i-a explicat multe despre modul lor de viata. Pentru mine este cert – fara religie, evreii, astazi, nu ar fi existat. Evreii religiosi, rabinii lor, au pastrat vie credinta si mai ales identitatea poporului evreu, in 2.000 de ani de peregrinari.

Este extraordinar faptul ca Jerusalemul vechi are 4 sectoare: mozaic, crestin, musulman si….armenesc! Armenii sunt si ei un popor vechi, la fel de vechi ca si evreii, cu o istorie poate la fel de tragica.

Ghidul nostru, Tzui Keven sau George Klein, pe romaneste, ne-a spus povestile Israelului vechi si ale Jerusalimului foarte frumos. Familia mea a fost impresionata. A doua zi am reluat vizita Jerusalimului si am vazut Sfantul Mormant, apoi am mers pe Drumul Crucii si am plecat spre Bethleem. Am lasat masina israeliana, cu ghidul Tzui si am fost preluati de un arab care ne-a dus in Bethleem pe cai ocolite, ca intr-un film de James Bond. Am luat-o de acasa pe Gabriela, ghida romanca casatorita cu un palestinian, care ne-a prezentat foarte frumos locul nasterii Domnului.

La intoarcere, am trecut prin frontiera, ni s-au verificat actele, am fost chestionati. Este extrem de grea aceasta situatie, cu puncte de frontiera si gard de 10 metri intre arabi si evrei. Va veni cu siguranta o zi cand vor intelege cu totii ca sunt „condamnati” sa traiasca impreuna. Nu azi, nu maine, dar va veni.

De aici am mers la Marea Moarta si apoi ne-am intors la Jerusalim. Am luat masa cu Andi Licher, partenerul nostru din Israel, la un restaurant arabesc din cetate. In cea de-a treia si ultima zi, am fost la Biserica Ortodoxa din Jerusalim. Am dat acatistele si apoi am plecat spre Yad Vashem, Muzeul Holocaustului. Este greu sa vizitezi acest muzeu, si nu sunt de acord cu ce se scrie despre Romania. Dar aceasta este o alta tema.

De aici am plecat la Tel Aviv, unde mi-am lasat familia, si am continuat spre Haifa. Am revazut Universitatea unde am invatat, camunuk unde am locuit. Am fost la Templul Baha`ii, si am mancat la ANIKO, apoi am plecat spre vas.