Contrastul între rigoarea unui plan de urbanism (Lisabona a fost refăcută aproape în totalitate după cutremurul din 1755) şi pitorescul cartierelor vechi, Alfama şi Bairro Alto scăpate ca prin minune de la distrugere, dă un farmec aparte oraşului. O zonă cu adevarat specială este Alfama, cel mai vechi cartier al Lisabonei. Fost cartier maur, locuit de pescari şi negustori de mărunţişuri, este un labirint de străduţe înguste şi abrupte, pieţe mici, puncte de observaţie (miradouros) care oferă panorame spectaculoase asupra oraşului şi cârciumioare în care se ascultă fado. Bairro Alto sau Cartierul de Sus, cu vechea biserică Igreja do Carmo, o ruină spectaculoasă, este astăzi zona cea mai animată a Lisabonei. Plină de cluburi, baruri, restaurante şi atmosferă e locul perfect pentru petrecerea serilor şi a nopţilor.

Alfama – sursă foto: Wikipedia
Azulejo	Vedere din Alfama
Terasă fado în Alfama	Igreja do Carmo în Bairro Alto

Străzile Lisabonei oferă un spectacol de culoare şi anecdotă, privirea fiind atrasă în permanenţă de decoraţiile vesele din ceramică, azulejos, cu care sunt placate o mulţime de clădiri – de la cele mai modeste case, până la biserici şi palate rezidenţiale şi ale căror motive decorative variază de la forme geometrice la reprezentări realiste cu teme religioase sau profane.

O altă surpriză placută e modul în care te deplasezi în acest oraş. Iată două posibilităţi tradiţionale: pe verticală cu ascensoarele din zona Baixa – Chiado (ascensorul Santa Justa este din 1900) sau cu micuţele tramvaie, mijlocul cel mai îndrazneţ, un fel de montaigne russe, având în vedere pantele străzilor şi mult mai eficient decât oricare alt mijloc de transport, fie el şi mersul pe jos.

Tramvai în Bairro Alto	Stradă în Bairro Alto
Ascensorul Santa Justa – Wikipedia	Stradă în Alfama – Wikipedia

Odată ajunşi în Lisabona, veţi avea nevoie de ceva timp să vă dezmeticiţi şi, invariabil, vă veţi întreba de unde vine acel nu ştiu ce şi nu ştiu cum, pe care-l întâlniţi la tot pasul, o atmosferă cu totul specială, cu un vag iz colonial, uşor melancolică, ceva în genul stării pe care o transmite muzica lor tradiţională, fado-ul.

În 1755, un cutremur îngrozitor a distrus Lisabona în proporţie de 85%. Strălucirea de odinioară nu avea cum să mai fie atinsă vreodată, iar acest sentiment al pierderii iremediabile persistă înca în memoria străzilor, a clădirilor şi a locuitorilor săi.

Portughezii au privit dintotdeauna mai mult spre orizontul Atlanticului decât spre uscat sau spre Mediterana, fiind într-un fel solitarii continentului european, călătorii aflaţi mereu pe drumuri, cavalerii şi aventurierii mânaţi de idealurile cruciadelor. Într-o primă etapă, nu atât căutarea bogaţiilor i-a impins să exploreze lumea, cât căutarea legendarului Prester John şi a regatului său creştin din Africa barbară, despre care se credea că este un paradis terestru populat cu personaje mitice. Abia in sec. XVI renunţă la himere, iar călatoriile lor încep să vizeze scopuri cu adevărat profitabile.

Azulejo

Mosteiro dos Jeronimos – Wikipedia

Caravele şi corsari, Vasco da Gama, Goa şi Brazilia, insulele Capului Verde şi Guineea, comerţul cu aur, mirodenii şi sclavi – toate acestea însemnau Portugalia şi în primul rând Lisabona, oraşul care a dat tonul în întregul regat. Astăzi, din bogaţia vechiului imperiu colonial a rămas farmecul unei lumi care a strălucit cândva, lume pe care o puteşi descoperi pas cu pas în pieţele largi care amintesc de gloria de odinioară. Aş menţiona aici, monumentala Praca do Comercio, deschisă spre cheiuri, Praca do Rossio, care timp de 500 de ani a fost scena evenimentelor majore ale oraşului – carnavaluri, lupte cu tauri şi execuţii publice – şi zona riverană Belem (tradus Bethleem, numele are legatura cu implicarea în cruciade), scăpata ca prin minune de la distrugere în timpul devastatorului cutremur. De pe una dintre plajele Belem-ului, plaja Restelo, astăzi dispărută, au pornit navigatorii portughezi în lume. Tot aici se află Turnul Belem şi Mosteiro dos Jeronimos, locul unde este înmormântat Vasco da Gama, superba mănăstire ridicată de Manuel I  pentru a celebra descoperirea drumului maritim spre Indii.

Praco do Comercio	Paviment
Mosteiro dos Jeronimos, detaliu	Mormântul lui Vasco da Gama