Infotrip « Paralela 45 Turism

LiveZilla Live Help

Centre SPA si Cetati Transilvanene

Scris de admin pe 24/11/2011 la ora 11:11

La sfarsitul lunii octombrie 2011, cand toamna coloreaza peisajele intr-o multitudine de culori si face ca totul sa fie ca intr-o carte de povesti, ne-am luat inima-n dinti si am organizat un infotur intitulat “Centre SPA si Cetati Transilvanene” care a avut ca si traseu zone din Transilvania, atat cu partea saseasca cat si cea din secuime.

Pentru ca ne-am propus sa imbinam tratamentul cu relaxarea si utilul cu placutul, pe parcursul infoturului s-au vizita atat locatii care se adreseaza celor care doresc sa se trateze de diverse afectiuni sau celor care prefera se se relaxeze si sa beneficieze de niste programe de preintampinare a unor boli, cat si locatii care se pot folosi pentru diferite evenimente – seminarii, conferinte, teambuilding-uri, etc.

Nu departe de statiunile si orasele unde am fost am avut posibilitatea sa vizitam si diferitele obiective turistice – Castele medievale, Catedrale, Biserici fortificate, Saline, pe care vi le voi prezenta in cateva cuvinte astfel incat sa va trezeasca interesul si sa va convinga sa va urcati in masina ca sa le puteti vizita/admira.

Plecand de la Bucuresti prima oprire am facut-o la Campina, in fata Castelului Iulia Hasdeu.
Castelul a fost construit de catre savantul B.P. Hasdeu intre anii 1893-1896, in memoria fiicei sale. Micul castel a fost construit pentru a tine legatura cu Iulia prin intermediul sedintelor de spiritism. Arhitectura este uimitoare, desupra intrarii principale in castel aflandu-se inscriptia „ E PUR SI MOUVE” („ si totusi se misca”).
In fata intrarii se afla 2 tronuri de piatra care semnifica cele 7 reincarnari ale Iuliei, inscriptionate cu cate o pentagrama, 7 cercuri si un sfinx feminin. Tot locul este gandit si proiectat in cel mai mic detaliu, totul are o anumita semnificatie, nimic nu a fost pus la intamplare, poate tocmai de aceea merita vizitat si tratat cu atentie; un loc plin de mister…

In Predeal am fost martorii unei spectaculoare metamorfoze la care a fost supus hotelul Orizont, un hotel modern, cu standarde ridicate, pregatit pentru a gazdui pana la 260 de turisti. Noul hotel are toate atuurile necesare pentru a satisface exigentele clientilor si a aduce in atentia noastra conceptul de confort total..
De asemenea dispune de un complex SPA cu servicii incluse: piscina, jacuzzi, sauna uscata, sauna umeda, centru fitness alaturi de o multitudine de servicii personalizate: impachetari, masaje, tratamente de frumusete corporala, etc.

Drumul nostru a continuat mai departe catre Brasov unde ne-am oprit la hotel Aro Palace.
Acesta este localizat in centrul vechi al orasului; extensia moderna a fatadei este in deplina armonie cu stilul arhitectonic al hotelului. Dispune de 204 paturi repartizate in camere spatioase, inalte. Venind in intampinarea exigentelor sofisticatelor conferinte si a diverselor evenimente, hotelul ofera echipament profesional si traducere simultana.

Spre seara ne-am bucurat de un apus incantator in localitatea Prejmer unde merita sa popositi pentru a vizita biserica fortificata. Cetatea Prejmer a fost ridicata in secolele XIV si XV cu scopul de a apara localitatea Prejmer si biserica de invaziile turcilor. Cetatea, cladita in forma de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri si inalte de 12 m. Pe langa gurile de foc fixate in ziduri, in cetate se afla si un dispozitiv neobisnuit de lupta: vestita Orga a mortii- formata din mai multe arme asezate la un loc, care trageau simultan. In mijlocul cetatii se inalta o biserica, una dintre cele mai vechi din Transilvania.

Cea mai valoroasa piesa din interiorul bisericii este altarul poliptic, ridicat in jurul anului 1450, fiind cel mai vechi altar din Transilvania. Compozitiile au scheme iconografice simple si o stralucire particulara a tonurilor de rosu. Din 1999 biserica a fost inscrisa in lista monumentelor UNESCO.

Seara ne-am cazat la Covasna, la hotelul Clermont. Hotelul Clermont este usor de localizat datorita arhitecturii remarcabile si amplasamentului exceptional. Situat in partea de est a statiunii Covasna, acesta beneficiaza de o priveliste incantatoare oferita de muntii impaduriti, care il incadreaza pe 3 laturi. Standardul de 4 stele se caracterizeaza prin servicii complete de cazare ( inclusiv piscina acoperita) si prin multitudinea de extraservicii. Tratamentul balnear, curele antistres, serviciile de relaxare, etc, prezinta garantia petrecerii timpului liber intr-o maniera eleganta si placuta. Capacitatea maxima a hotelului este de 156 de locuri dispuse in 75 de camere de tip standard, executive, apartamente junior, apartamente senior si chiar un apartament presidential. Health Center Clermont propune 2 tipuri de servicii: de prevenire si tratare a bolilor cardiovasculare si a altor afectiuni, precum si reincarcarea organismului cu „ o stare de bine” prin proceduri antistres si relaxare activa. Combinarea activitatilor de agrement si sport cu cele de SPA si wellness contribuie la refacerea tonusului muscular si mental.

Covasna este situata la o altitudine de 654m, la contactul versantului vestic al Muntilor Vrancei cu Depresiunea Barsei, la o distanta de 55 km de Brasov. Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase si gazul terapeutic de mofeta sunt produse ale manifestarilor post vulcanice iar calitatile lor terapeutice fac din Covasna o statiune de valoare europeana, axata in principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare.

Concentratia ridicata de dioxid de carbon ( pana la 98%) situeaza mofetele din Covasna pe primul loc in Europa. Specificul emanatiilor de gaze, numarul mare al surselor, debitul total, asocierea lor cu apele minerale creeaza un potential balneoturistic de exceptie.

A doua zi am urmat traseul pornind de la Covasna – Miercurea Ciuc-Remetea – Praid-Sangeorgiul de Mures. Pe acest traseu ca si obiective/destinatii turistice care nu trebuie sa le ratati sunt: Salina Praid si statiunea Sovata.

Salina Praid este situata la 10 km de statiunea Sovata in judetul Harghita. Cu o forma eliptica, zacamantul are un diametru de 1.2 – 1.4 km si o adancime de 2700m. In urma exploatarilor masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperatura relativ constanta cuprinsa intre 14-16 grade C, umiditate scazuta cu valori medii intre 66-70% si un aer puternic ionizat.

Accesul in salina se face cu autobuzul, copiii sub 3 ani avand intrare gratuita. Spatiul folosit pentru vizitatori se afla la o adancime de 120 m, fiind amenajat cu locuri pentru recreere, locuri de joaca pentru copii, restaurant, zona cu acces la internet, o capela pentru rugaciune, dar si un muzeu care prezinta metodele de extragere a sarii in decursul timpului. Salina Praid a fost atestata documentar inca de la 1200.

Pentru efectuarea tratamentului in salina este recomandata consultarea in prealabil a unui medic. In speleoterapie salina are un rol important pentru tratarea astmului bronsic, a bronsitei cronice, rinitei, sinuzitei, emfizemului pulmonar, silicoza, infectii respiratorii repetate.

In zona salinei cazarea se poate face la Pensiunea Praid, pensiune cotata la 4 margarete. Oaspetii au la dispozitie camere cu bucatarii complet echipate si grupuri sanitare proprii. Fiecare camera este dotata cu tv, telefon avand conexiune la internet. De asemenea, in cadrul pensiunii exista posiblitatea efectuarii masajelor, saunei, existand o baie cu jacuzzi si sala de fitness.

O alta alternativa reusita este si hotelul Praid aflat la doar 250 m de salina, un hotel de 2 stele ce dispune de 50 locuri de cazare dispuse in 22 de camere, pizzerie, terasa, restaurant, parcare proprie, astfel Hotelul Praid concureaza dizinvolt cu unitatile de categorii superioare din Praid si imprejurimi.

Sovata, aceasta statiune cu iz romantic, inconjurata de sate si paduri pitoresti se afla pe versantul vestic al Muntilor Gurghiului, la o distanta de cca 350km de Bucuresti. Este renumita ca statiune balneara si turistica fiind asociata cu sarea si lacurile sarate din zona. Lacul Ursu este unicul lac heliotermal in Europa. Datorita concentratiei ridicate in sare a apei, lacul Ursu merita pe deplin denumirea de Marea Moarta a Transilvaniei. Tratamentele terapeutice asigura remedii eficiente in tratarea nenumaratelor boli si afectiuni, cele mai mare succese inregistrandu-se in vindecarea bolilor ginecologice si ale aparatului locomotor.

Hotelul Danubius Health Spa Resort se afla in imediata apropiere a lacului Ursu.
Dincolo de gama larga a tratamentelor terapeutice traditionale, acest hotel ofera o serie de programe de relaxare si wellness. Bza de tratament complet renovata va asteapta cu facilitati moderne, incluzand piscina, sauna, piscina cu apa sarata din lacul Ursu.

Peste noapte ne-am oprit la Hotel Apollo situat in localitatea Sngeorgiu de Mures, la cca 3 km de orasul Targu Mures. Aces complex se intinde pe o suprafata de 13 ha, la o altitudine de 320m. Serviciile de lux, atmosfera calda si imbietoare face din acest hotel o oaza de liniste si relaxare.

Hotelul Apollo clasificat de 4 stele a fost deschis in anul 2007. Amenajat in stil clasic de bun gust, in culori relaxante dispune de 35 de camere dintre care un apartament executive, 6 apartamente junior suite, 18 camere duble cu 2 paturi si 10 camere duble cu pat matrimonial. Spatiile publice sunt astl construite incat permit si accesul persoanelor cu dezabilitati. Complexul dispune de o parcare cu 300 locuri supravegheata permanent.

Complexul Apollo pune la dispozitie firmelor si oamenilor de afaceri o sala de conferinte care asigura conditii optime pentru desfasurarea diferitelor intalniri, seminarii, simpozioane, mese rotunde, etc. Sala de conferinte, amplasata la etajul 1 dispune de 200 de locuri.

Centru SPA ofera pe langa intimitate, discretie si profesionalism o varietate bogata de tratamente aditionale si exotice, printre care amintim: hammam, masaj tibetan, masaj cu pietre fierbinti, infrasauna, aquagym, servicii de estetica, fiinf contat ca unul dintre cele mai bune centre SPA la ora actuala din Romania.

Centrul de agrement Apollo Wellness Club acopera o suprafata de 2000mp si reprezinta o atractie importanta pentru regiune datorita serviciilor si posibilitatilor de petrecere a timpului liber mai ales pe timpul sezonului de vara.

A doua zi dimineata ne-am continuat drumul spre Turda unde am avut ocazia sa vizitam inca o salina dar de aceasta data am ramas surprinsi cum s-a imbinat tehnologia veche cu cea noua. Salina Turda reprezinta un adevarat muzeu al mineritului in sare din Transilvania. Starea excelenta de conservare a lucrarilor miniere si a utilajelor necesare la transportul sarii, alaturi de grija cu care s-au efectuat lucrarile de pregatire a salinei pentru a deveni un oviectiv turistic au facut ca istoria si legenda sa se impleteasca sublim in acest cadru. Salina a devenit o celebra destinatie turistica datortia amenajarilor ulterioare. Aceasta mina dateaza din sex XVII.

Dupa vizita deosebit de interesanta dar in acelasi timp si obositoare pe care am facut-o in cadrul salinei Turda am poposit pentru a ne trage sufletul undeva la granita dintre veacuri, acolo unde istoria incepe in inima Transilvaniei – o oaza de legenda si civilizatie, la Castelul Printul Vanator in Turda, care se vrea un ecou in timp, o amintire a unor vremuri de demult apuse. Caracterizat prin forma si stil la limita dintre arhaism si modernism, acest „castel” se doreste a fi gazda calatorului istovit de sete si drum.

Spre seara am ajuns la Ocna Sibiului unde am si ramas peste noapte. Staţiunea Ocna Sibiului, denumită şi litoralul Ardealului, este situată la o altitudine de 400 m faţă de nivelul mării în partea nord-vestică a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orasul Sibiu. Zona se încadrează în climatul temperat continental de deal şi de podiş cu unele nuanţe locale (inversiuni de temperatură iarna, calm atmosferic, insolaţie puternică) particularităţi climatice care au un rol important în prevenirea şi tratarea unor boli. La Ocna Sibiului se trateaza, cu rezultate deosebite, bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Cazarea am avut-o in cadrul Complexului Balnear Ocna Sibiului care este refăcut în întregime, în urma unui proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a arhitecţilor vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese nemaiputând fi astfel restaurat).

In ziua a patra am ajuns si la Alba Iulia bucurandu-ne de schimbarea garzii la Cetate si de o vreme superba.
Cetatea “Alba Carolina”, cea mai impresionanta si cea mai vizibila pentru turisti, inglobeaza intre zidurile sale toate celelalte fortificatii. Construirea ei este justificata de conjunctura istorica. Dupa asediul Vienei si infrangerea turcilor din anul 1683, treptat, Transilvania este ocupata de trupele austriece, ultimul principe al Transilvaniei, Mihai Apafi .

Cetatea “Alba Carolina”, extinsa pe 70 ha, a fost construita în stil Vauban, între anii 1715-1738, dupa planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, din initiativa împaratului Carol VI de Habsburg. In anul 1714 imparatul aproba constructia Cetatii “Alba Carolina”, care se desfasoara sub comanda feldmaresalului austriac de origine franceza, Eugeniu de Savoia. Piatra de temelie este pusa in cadrul unei festivitati fastuoase la 4 noiembrie 1715.

Cetatea este un fort de forma stelara, cu ziduri groase, cu 7 bastioane si mai multe porti monumentale, în stil baroc, împodobite cu basoreliefuri care înfatiseaza figuri si scene mitologice, realizate de Johann Konig. Perimetrul santurilor de aparare au aproximativ 5 km. Constructia cetatii, cu momente de pauza datorate razboaielor si ciumei, este finalizata in anul 1738.

Din Alba Iulia am plecat catre Deva si ne-am abatut catre Geoagiu Bai. In repertoriul bogatiilor si frumusetilor naturale randuite in decorul Muntilor Apuseni, statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai apare ca un adevarat margaritar. Apele minerale din statiunea Geoagiu Bai sunt termale si mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier si hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase si cu o usoara radioactivitate. Apele mezotermale minerale ale statiunii Geoagiu Bai se folosesc in cura interna si in cura externa. In cura interna sunt recomandate in diferite cazuri: gastrite cronice, afectiuni cronice hepatobiliare si adiabet, alergii, anemii si convalescente dupa boli infectioase.

Hotel Germisara Resort & SPA catalogat la 4 stele s-a impus pe piaţa turismului balnear şi de wellness şi SPA în cei aproape doi ani de funcţionare, devenind o destinaţie preferată pentru turiştii care doresc să beneficieze de calitatea ridicată a serviciilor dintr-o astfel de locaţie.

De asemenea, Hotel Germisara Resort & SPA a devenit locul preferat de organiizare de conferinţe, şedinţe, team-building pentru multe companii importante din ţară şi străinătate

Spre seara ne-am intors la Sibiu pentru a ne petrece ultima noapet din acest infotur, la Hotelul Forum Continental.
Gazduit de o cladire monument istoric ce dateaza din anul 1912, acest hotel in Sibiu, Continental Forum, a trecut recent printr-un process de restaurare si redecorare.
Fiind localizat in apropierea centrului istoric, numeroase atractii turistice si puncte de interes va vor fi la indemana, fie ca sunteti in vacanta sau intr-o calatorie de afaceri.

Parasind Sibiul ne-am indreptat catre Bucuresti, nu inainte de a ne opri si in statiunea Paltinis.
Statiunea Paltinis este situata in centrul Romaniei (judetul Sibiu), pe coasta de nord-est a muntilorCindrel (CarpatiiMeridionali), in mijlocul unor paduri de conifere, sub virful Oncesti, la 90 km de Medias si la 32 km SV de municipiul Sibiu, de care este lega tprintr-o sosea. Paltinis este statiunea din Romania aflata la cea mai ridicata altitudine, 1450 m.

Statiunea detine mai multe hoteluri, numeroase cabane si vile, facilitati de recreere ca restaurante, club cu teatru si cinema, discoteca, biblioteca, terenuri de volei, tenis si handbal. In timpul iernii sunt disponibile maimulte pirtii de schi de dificultati variate, un telescaun si teleschi.

Statiunea este recomandata in tratamentulasteniilor, organismului slabit, suprasolicitarii fizice si intelectuale, anemiilor secundare si dereglarilor de crestere la copii.Factorul terapeutic principal este climatul alpin cu aer pur, fara praf sau particule alergice, puternic ozonizat, bogat in aerosolii onizati si radiatii ultraviolete.

Astfel au trecut cele 5 zile in care am reusit sa vedem si partea frumoasa la ceea ce inseamna sa calatoresti prin Romania, sa vizitezi locuri pline de istorie, sa vezi peisaje care iti taie respiratia si sa beneficiezi de confortul oferit de unitati hoteliere unde oamenii au investit si isi dau silinta sa satisfaca cele mai exigente pretentii.

Din casa, vazute prin prisma oamenilor din mas media, care in cele mai multe cazuri critica si nu vor sa recunoasca schimbarile in bine, totul parea dificil, ne speria gandul cum vom ajunge in timp tinand cont de infrastructura actuala si de faptul ca ne deplasam cu autocarul, ne faceam probleme daca vom avea caldura in camere sau daca in restaurant vom putea manca civilizat – probleme cu care din refelex – si asta numai cand e vorba de Romania – se incepe planificarea unei vacante! Ni s-a dovedit inca o data ca “socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ” si ca si in Romania poti ramane cu niste impresii placute, cu niste amintiri pe care le poti povestii si celorlalti care ar vrea sa viziteze colturile tarii insa sunt speriatii de ceea ce aud in jurul lor si care din pacate in cele mai multe cazuri sunt decat informatii eronate care nu au nici o legatura cu timpul prezent.

Va asteptam cu multe programe, oferte de cazare care sa va ajute sa petreceti o vacanta binemeritata si Romania, nu departe de casa, dar unde puteti beneficia de orice tip de vacanta va doriti: la mare, la munte, in Delta, activa, de relaxare si tratament!

Comentarii (1)
Croatia – Jurnal de calatorie

Scris de Alin Burcea pe 20/09/2010 la ora 21:12

De 2-3 ani aud foarte multi prieteni ca au ales Croatia ca si destinatia lor de vacanta.

Paralela 45 a fost singurul tour-operator, care impreuna cu Compania TAROM, a lansat pachete cu avionul, in special in zona Dubrovnik. Avioanele au fost pline, ceea ce confirma faptul ca am avut o buna intuitie.

Am revenit, saptamana aceasta, dintr-o mai lunga vizita in Croatia. Am vazut tot litoralul lor din nou, si la fel ca prima oara, am fost extrem de impresionat ! De ce ?

Pentru ca aceasta tara si acest mic popor, greu incercat in istorie, a trecut, in ultimii 20 de ani, printr-un razboi, recesiune, independenta si astazi este cu mult inaintea Romaniei.

Croatia incepe sa nu mai fie destinatia hotelurilor ieftine ! Din nord, din peninsula Rijeka si statiunea care ii face pe toti romanii sa rada, pana la Zarar, Split si Dubrovnik, tot mai multe hoteluri incep sa fie privatizate si refacute, aparand si multe statiuni, hoteluri noi.

Am inceput acest tur prin vizitarea Muzeului Natural de la Plidvice, impreuna cu partenerul si prietenul nostru Robert Sedlar, de la ADRIATIC TRAVEL. “Ce sa vedem la un parc natural ?”, spuneam eu la inceput, “Mai bine vedem hoteluri !” Robert a insistat si intr-adevar bine a facut ! Intr-o zi intreaga am vazut 14 lacuri in terase, am vazut o cascada, ne-am plimbat cu vaporul, cu trenuletul si la un moment dat am avut sentimentul ca nu este adevarat, ca este totul usor…ireal! (Citeste mai mult)

Comentarii (0)
“Plimbare prin Bucurestiul meu”

Scris de admin pe 17/06/2010 la ora 15:54

Totul a inceput prin aprilie, atunci cand Corina ne-a povestit, in cateva cuvinte, ideea care avea sa devina azi “O plimbare prin Bucurestiul meu”.

A durat mai mult pana la concretizare dar pana la urma am reusit!

Asa ca, sambata 19 iunie, 49 de persoane, insotite de ghidul nostru, vor porni sa descopere, sau dupa caz, sa redescopere, Bucurestiul.

Vom avea si 5 invitati din afara Bucurestiului (Nebuloasa, Tomata cu Scufiţă, Simona, Lilisor şi Dan), invitati pe care suntem bucurosi sa ii intampinam cu aceeasi caldura cu care ne-auprimit si ei in BlogTrip Timisoara. Speram sa se simta la fel de bine pe cat ne-am simtit si noi acolo.

Pe ei ii vom caza la Hotel Stil, ne vom ingriji sa nu le lipseasca nimic si sa se trezeasca la timp pentru a ajunge sambata dimineata la punctul de intalnire.

Plecarea se va face din Piata Victoriei la ora 10.00 si vom vizita Muzeul Satului, Biserica Stavropoleos, Restaurantul carul cu Bere, Palatul Parlamentului, Biserica Bucur, Muzeul Cotroceni si Muzeul de Istorie.

Daca vremea tine cu noi, ne vom plimba un pic prin centrul vechi si vom incheia ziua la o terasa pentru a impartasi impresii.

Parteneri in acest eveniment mai sunt BlueAir, care asigura transportul celor 5 invitati si Norc.ro care asigura intrarile la toate muzeele vizitate.

Daca tot am spus de Norc.ro profitam de ocazie si ii felicitam pentru mentiunea in Mashable , iar pe voi va indemnam sa le faceti o vizita aici pentru a vedea cele mai tari panorame.

Cam atat momentan! Stati cu ochii pe conturile noastre de twitter si facebook pentru ca va vom tine la curent permanent cu ceea ce se intampla.

(multumim pentru foto Corina Georgescu)

Comentarii (3)
Trebuie sa stiti: “Am fost in Creta si totul este ok “

Scris de Cristi pe 14/06/2010 la ora 12:16

Am plecat in vacanta in Creta putin temator.

Imaginea mea dupa ce vizionasem stirile de la TV era ca in Grecia este nebunie…demonstratii, politie, batai, ce mai… intr-un cuvant: haos.
Dupa un zbor linistit de aproximativ 1h si 40 min am pasit sfios pe taram elen, unde dintr-o data acea imagine cu care plecasem din Bucuresti sa destramat. Am realizat ca toata povestea cu demonstratiile fusese amplificata artificial de posturile TV. In Creta nu era absolut nici o problema. Nu am vazut nici macar o persona care sa demonstreze.

Tavernele erau pline de turisti veseli, chelneri amabili, magazinele se intreceau in oferte speciale si reduceri. Era “LINISTE si PACE”. Toti cei cu care am vorbit, de la soferul de autobuz pana la managerul de hotel m-au asigurat ca la ei nu sunt probleme fiind constienti ca turismul reprezinta principala sursa de venit pentru cretani si imaginea pe care o au in exterior este foarte importanta.

Deci, nu aveti de ce va teme. Ba dimpotriva. Acum este momentul sa mergeti in Creta. Situatia actuala (criza economica) din Grecia a facut ca preturile sa fie si mai avantajoase comparativ cu anii trecuti.

Comentarii (0)
Vacanta de vis pe COASTA DE AZUR!

Scris de Denisa pe 08/06/2010 la ora 05:30

Eleganta, stil, peste 150 de plaje publice si private, peisaje spectaculoase, gastronomie fina, vinuri vestite fac din Riviera Franceza un colt de rai, o experienta ce trebuie traita de orice turist pasionat de inedit, natura si peisaje urbane. Anul acesta ne e cu atat mai usor cu cat compania Tarom a introdus curse directe la Nisa, preturile pachetelor fiind cu adevarat atractive!

Nisa, localitate ce se intinde pe malul unui golf incantator numit Baie des Anges (Golful Ingerilor), nu este numai o renumita statiune de vacante, ci si o adevarata metropola – al 5-lea oras ca marime din Franta.

Senzatia generala la contactul cu orasul este aceea de diversitate arhitecturala, de la sobrele hoteluri si palate de pe Promenade des Anglais pana la tot felul de edificii extravagante. Francezii sustin ca Nisa, ca statiune de vacanta, este accesibila oricarui buzunar ceea ce este si adevarat. Pe langa hoteluri extravagante (Negresco, Meridien, Palais de la Mediterranee) exista si multe hoteluri de 2* si 3* ce ofera conditii foarte bune de cazare pentru preturi mici.

Noi va recomandam hotelul Best Western Riviera 3*, hotel de lant, situat la 10 minute de centrul orasului si de plaja. Acesta ofera un excelent raport calitate-pret, pachetele incepand de la numai 399 euro/ pers/ saptamana (zbor direct, transfer, 7 nopti cazare cu mic dejun)!

Comentarii (0)
Creta

Scris de Cristi pe 07/06/2010 la ora 11:41

Stau şi-mi aduc aminte cu placere de saptamna petrecuta in Creta, unde am ramas impresionat de frumusetea locurilor si nu numai.

Odata ajuns la destinatie, m-am felicitat ca am ales Hersonissos,o statiune frumoasa, animata, situata la malul marii, cu zeci de taverne unde am avut ocazia sa savurez mancaruri delicioase si sa degust celebrele bauturi locale: ouzo sau raki.

Hotelul Star Beach &Village unde am fost cazat il recomand. Este un resort bine pozitionat (aproape de plaja) si cu un waterpark senzational.

Cu siguranta, daca nu vreti sa faceti plaja , nu va veti plictisi. Va recoamnd sa inchiriati o masina ( atentie masinile in Creta nu au asigurare casco full…deci atentie mare cum conduceti) si sa faceti un tur in orasele importante : Heraklio, Hania sau Rethhimno.

Sfat : nu ratati croaziera in Santorini, o seara cretana intr-o taverna si vizita la Palatul Knosos.

[cincopa 10629383]

Comentarii (1)
Navigator of the Seas – Croazieră pe Marea Mediterană (a doua parte)

Scris de Roxana Tatu pe 20/11/2009 la ora 17:56

Duminică dimineaţa am ajuns în Villafranche. După micul dejun am fugit pe puntea 13, lângă piscine, de unde ne-am luat nişte bileţele pentru barca ce urma să ne ducă în port. Vasul, fiind prea mare, nu a putut trage chiar la mal, aşa că nişte bărci, tendere, urmau să ne transporte până în micuţul port. Pe biletele noastre scria că trebuia să ne urcăm pe tender-ul 7 şi trebuia să aşteptăm să se anunţe prin staţie când să ne prezentăm jos, pe deck 1. Era aproape ora 9:00 şi noi nu auzisem nimic anunţat prin staţie, doar Bianca spunea că fusese anunţat tender-ul 1, dar trecuse multă vreme de atunci. Ne tot uitam afară şi tenderele veneau şi plecau, aşa că am hotărât, ca românul nerăbdător, să coborâm jos şi să vedem acolo ce se întâmplă. Abia se urca lumea în cea de-a doua barcă, aşa că ne-am aşezat pe o scară şi am decis să aşteptăm. Spre surpriza şi marea noastră bucurie, au mai rămas locuri libere pe acel tender şi pentru că eram în locul potrivit la momentul potrivit, am fost invitate să ne urcăm şi să pornim spre port. A fost o mişcare bună, pentru că am câştigat ceva timp de plimbări. Ajunse în port, am pornit spre gară, hotărâte să luăm trenul spre Nisa.

Villefranche este un mic orăşel aflat între Nisa (6 km) şi Monaco (10 km). Oraşul se întinde de la mare în sus pe stânci, partea de jos numindu-se Villefranche sur Mer. Plaja cu nisip fin, portul cochet cu terase de-a lungul falezei, clădirile vechi şi viu colorate dau oraşului o atmosferă pitorească tipic franţuzească. Gara se află la nici 10 minute de port, aşa că am pornit în mare grabă să prindem primul tren cu destinaţia Nisa. Eu şi Bianca mai vizitasem Coasta de Azur, Nisa, Cannes, Monaco, însă Corina era pentru prima oară aici şi îşi dorea să viziteze cât mai mult, chiar dacă nu aveam foarte mult timp la dispoziţie, dat fiind că la ora 18:00 trebuia să fim înapoi pe vasul de croazieră. În gară am avut surpriza să vedem că majoritatea celor de pe vas aşteptau trenul spre Monaco. Oricum, aveai posibilitatea să contractezi la biroul de Guest Relations excursii opţionale cu ghid, însă noi am ales să mergem pe cont propriu, în mica noastră aventură. Evident, la cumpărarea biletului de la automatul de bilete de pe peron, am greşit şi gara, în Nisa existând 3 gări, una principală şi două mai micuţe la periferia oraşului. Dar nu a fost atât de rău în final, pentru că am ajuns destul de repede în portul din Nisa. De când am avut marele noroc să văd oraşul pentru prima oară, mi-am dorit să mă reîntorc. Mi-a plăcut de o mie de ori mai mult decât Cannes, iar Monte Carlo mi s-a părut mult prea extravagant pentru gustul meu.
Nisa este fermecătoare, cosmopolită, cu oraşul vechi cu străzi pietonale înguste, pline de magazinele cochete şi terase mici cu măsuţe înghesuite, pe care aş hoinări la nesfârşit, cu piaţa din centru, Place Massena, cu fântână arteziană şi cu stâlpii aceia pe care sunt cocoţaţi oameni de plastic ce noaptea se luminează şi îşi schimbă culorile, cu Promenade des Anglais ce se întinde de-a lungul mării, cu hoteluri elegante în clădiri istorice, cu hotelul Negresco ce domneşte regeşte asupra tuturor. În timpul sezonului e superb, o forfotă plăcută pe străzile sale, artişti stradali pe care îi întâlneşti la fiecare pas. Am intrat în oraş cu o mare bucurie în suflet şi am încercat ca, pe lângă locurile vizitate anterior, să văd şi ceea ce ratasem atunci. Primul stop a fost la Colline du Chateau, de unde peisajul îţi taie răsuflarea. Castelul nu este chiar un castel, mai mult nişte ziduri de fortificaţie, dar priveliştea asupra portului şi a întregii Nise este deosebită, plus că sus se află o micuţă cascadă. Poţi urca la castel pe scări, sau, mai uşor, cu liftul.

Am coborât spre oraşul vechi, unde am poposit câteva minute în Piaţa Palatului de Justiţie, apoi am continuat drumul spre partea mai nouă a Nisei, prin Place Massena, până la Basilique Notre Dame, pe care iarăşi nu apucasem să o vizitez în călătoria mea anterioară. Dat fiind că era duminică, toate magazinele erau închise, spre marele noroc al Corinei, pentru că astfel ne-a rămas timp să dăm o fugă până la Monaco. După ce am luat prânzul pe faimoasa stradă pietonală, la o terasă unde se mănâncă excelent, am fugit spre gara Nice Ville, am cumpărat biletele şi am pornit. Nu ne mai rămăsese foarte mult timp la dispoziţie, dar era suficient ca să alergăm cât ne ţineau picioarele să mai vizităm ceva. Nu ştiam exact cum puteam ajunge din gară în Monaco, la Palatul Princiar, am cerut ceva indicaţii şi până la urmă am reuşit să găsim drumul cel bun. Sus, am fost încă o dată impresionată de frumuseţea locului, de peisajele copleşitoare pe care le poţi admira din dreapta şi din stânga palatului, porturile în care sunt ancorate iahturi de lux sau imense vase de croazieră, impresionantele clădiri construite în trepte pe munte, înghesuite unele în altele şi cu spaţii verzi create chiar pe acoperişuri. Palatul nu poate fi vizitat în interior, fiind încă locuit de Prinţul Albert al II-lea. Dacă ai noroc (eu nu am avut…), la ora 12:00 poţi fi spectator la schimbarea gărzii, eveniment fastuos şi memorabil, din câte am auzit. Încă 10 minute pe străduţele din jur, apoi, cu sufletul la gură, am alergat spre gară să prindem trenul spre Villefranche şi spre Navigator of the Seas.
La cină, am avut o surpriză placută, când toţi ospătarii au început să defileze prin restaurant, fluturând şervete albe deasupra capului, pe ritm de fanfară, după care s-au adunat cu toţii pe acea scară interioară. Şeful de restaurant a ţinut un mic discurs, mulţumindu-ne tuturor pentru prezenţa noastră acolo, iar întreg personalul restaurantului a cântat “ O sole mio”.

Următoarea zi, luni, am ajuns în Corsica şi am acostat în portul oraşului Ajaccio. După micul dejun, am coborât de pe vas, dat fiind că aici nu a mai fost nevoie de tendere. Afară era o vreme închisă, nori negri se adunau pe cer şi ne rugam să nu plouă, ca să putem vizita cât mai mult. La ieşirea din port am primit câte o hartă a oraşului, cu toate punctele de interes şi am încercat să stabilim un traseu. Celebritatea oraşului este evident legată de faptul că aici s-a născut Napoleon, în anul 1769. Oraşul adăposteşte o mare varietate de restaurante, terase şi posibilităţi de shopping (la preţuri mai măricele), dar în primul rând multe obiective turistice legate de marele Împărat. Prima noastră oprire a fost în Place Foch, aflată în centrul oraşului vechi. Piaţa este înconjurată de terase şi magazine cu suveniruri, iar din mijlocul ei veghează statuia ce îl reprezintă pe Napoleon ca Împărat Roman. Am pornit apoi pe străduţele înguste pietruite în căutarea casei în care s-a născut marele Împărat. Din păcate, luni fiind, era închisă, deci nu am putut vizita interiorul, păstrat ca muzeu, unde se pot vedea portrete, arme şi documente datând din secolul 18. În capătul străzii, cu vedere spre mare, se află Catedrala Ajaccio, în care a fost botezat Napoleon în anul 1771. În interior, în partea dreaptă, se află cristelniţa în care a fost botezat, acoperită în anul 1900 cu o lucrare din bronz pe care este gravat următorul text: “’Heic baptisatus Imperator Magnus”.

Când am încercat să ieşim din catedrală, am observat că afară începuse să plouă cu găleata, lucru ce ne-a dat planurile peste cap, dat fiind că nu eram dotate decât cu o umbrelă, graţie Corinei. Am încercat să aşteptăm înauntru să se mai îmbuneze vremea, dar până la urmă ne-am încercat norocul şi am ieşit. Era prea devreme să ne dăm bătute, dar nici nu prea aveam şanse să ne plimbăm prin ploaia torenţială, încercând să mai vizităm câte ceva. Am încercat să mergem pe Rue Fesch, am intrat în câteva magazine, dar curând, deja ude la picioare şi ghemuite toate trei sub o umbreluţă, am decis, cu părere de rău, să ne întoarcem pe vas, măcar să mai prindem ceva de la masa de prânz.
De această dată am mâncat la restaurantul Windjammer. Mulţi se întorseseră, fugăriţi de vremea rea, aşa că am găsit destul de greu loc la o masă, dar s-a compensat cu marea varietate a felurilor de mâncare şi gustul excelent al acestora. Când am ieşit pe punte am constatat că ploaia se oprise, era însă prea târziu să mai coborâm în port. Corina s-a retras, iar eu şi Bianca am rămas la Bolero, unul dintre puţinele locuri din interiorul vasului în care se putea fuma. O dată ce vasul a plecat din Ajaccio, a început să se simtă balansul, un semn nu tocmai bun, dar am tot sperat că nu va fi prea rău. Când am coborât însă la cină, deja nu mă simţeam prea bine. Corina luase de la Guest Relations niste pastiluţe contra răului de mare şi am luat şi eu două. Am rezistat cu stoicism la masă, dar în momentul în care m-am ridicat şi am vrut să mergem să ne mai plimbăm, balansul era destul de mare şi pe lângă faptul că nu mă simţeam prea bine, nici nu mă puteam ţine pe picioare. Eu am plecat spre cameră, fetele însă au hotărât să mai încerce să rămână, dar şi ele au renunţat la plimbare destul de repede. Şi spectacolul din acea seară de la teatrul Metropolis a fost anulat. Oricum, să nu uităm că suntem la început de noiembrie şi astfel de evenimente sunt absolut normale în această perioadă a anului.
Şi uite aşa, încet încet, am ajuns la ultima zi petrecută pe vasul de croazieră, marţi 3 noiembrie. După ce cu o seară înainte am căzut toate trei răpuse de răul de mare, după un somn de aproape 12 ore, ne-am trezit într-o stare destul de bună. Chiar dacă marea mai era puţin agitată, nu se mai simţea decât foarte puţin balansul, aşa că am părăsit cabinele şi ne-am plimbat de colo colo. Pe promenadă s-a organizat “Festivalul Berii”. Nu studiasem prea în amănunt Cruise Compasul, aşa că nu ştiam de acest eveniment. Trecând întâmplător pe acolo am observat că se aranjau mese, cu platouri imense cu gustări. Pe mese erau aranjate tot felul de figurine făcute din fructe şi legume. Lumea începuse să se adune, era o forfotă de nedescris, dar atmosfera veselă şi plăcută. Ne-am luat şi noi câte o farfuriuţă şi am cules câteva specialităţi tradiţional germane. Berea era cu plată, ca orice băutură de altfel. Ziua a trecut foarte repede, masă, plimbare, masă, plimbare şi, fără să ne dăm seama, s-a făcut seară. După cină, tot pe promenadă, a fost organizat un mic spectacol, o paradă cu costume, modul lor de a-şi lua rămas bun de la noi. Nu a durat mult, dar a fost chiar distractiv. Şi ca să marcăm şi noi ultimele ore petrecute pe vas, ne-am dus la discotecă, în “the Dungeon”, la un dans şi un cocktail. Mulţi au făcut la fel, fapt pentru care discoteca devenise la un moment dat neîncăpătoare pentru mulţimea cu chef de distracţie şi zbănţuială.

Pe 4 noiembrie, dimineaţa, eram deja acostaţi în Malaga. Ne părea rău că s-a terminat mica aventură, dar ne era şi dor de casă şi familii. Înainte de a coborî, ne-am dus la Guest Relations să reglăm conturile şi să ne plătim micile datorii. Am stat destul de mult acolo, pentru că era coadă. Noi achitasem contravaloarea consumului de pe vas (cocktail, shopping) cu o zi înainte, dar cum seara la disco nu puteam să stăm chiar pe uscat… mai trebuia să stăm pentru cei 7-8 $ pe care îi mai aveam de plătit.
În final, pe la ora 10:00 ne-am luat “la revedere” de la Navigator of the Seas şi ne-am îndreptat spre Torremolinos, la acelaşi hotel la care am stat şi în prima seară. Evident, având la dispoziţie mai bine de jumătate de zi, am hotărât să ne întoarcem în Malaga, pentru o plimbare şi un shopping prin centrul oraşului. Afară cald şi soare, doar puţin vânticel, o zi perfectă de hoinărit. Oraşul este foarte frumos, oferind turistului de orice fel modalităţi de petrecere a timpului. Binecuvântată cu o climă plăcută şi mult soare, Malaga este un oraş cu bulevarde largi, palmieri, o viaţă de noapte bogată, multe muzee şi restaurante excelente cu fructe de mare. Se spune că Malaga are o medie de 300 de zile din an vreme însorită, ceea ce face din ea o destinaţie turistică perfectă. Pe lângă toate acestea, este oraşul în care s-a născut Pablo Picasso, fapt pentru care puteţi găsi aici casa în care s-a născut, devenită astăzi muzeu, o arhivă a vieţii şi lucrărilor sale.

Cam asta a fost povestea mea.
În concluzie, eliminând cele două zile petrecute în Malaga şi referindu-mă strict la croazieră, pentru că aceasta a reprezentat punctul culminant al întregii deplasări, pot să spun cu mâna pe inimă că este un vis ce poate deveni foarte uşor realitate. Şi pot să spun că nici în vis nu vă puteţi imagina cât este de frumos! Dacă vrei o vacanţă cu totul deosebită, aceasta este una ce vă va rămâne în suflet!

Roxana Tatu, noiembrie 2009

Comentarii (1)
Navigator of the Seas – Croazieră pe Marea Mediterană (prima parte)

Scris de Roxana Tatu pe la ora 17:46

Pentru cine nu a încercat niciodată, este ceva cu totul deosebit… Dacă vrei o vacanţă de 5*, posibilitatea de a vizita mai multe destinaţii în acelaşi pachet, croaziera este alegerea ideală.

Totul a început luni, 26 octombrie, cu simpla întrebare: “Dacă ar fi să pleci de joi până marţi undeva, ai putea?”. Pur si simplu, fără detalii. Am răspuns afirmativ şi foarte bine am făcut. Puţin mai târziu am aflat că era vorba despre o croazieră pe Marea Mediterană, dar nu ştiam cu exactitate în ce porturi vom poposi, nimic nu era sigur 100%, nimic confirmat. A doua zi mi s-a transmis şi itinerariul: plecare la Malaga pe 29 octombrie, cazare pentru o noapte, apoi pe 30 octombrie îmbarcare pe vasul Navigator of the Seas, pentru cinci nopţi, cu opriri în Villefrance (Nisa) şi Ajaccio – Corsica, apoi întoarcere în Malaga şi încă o noapte de cazare acolo. Parcă era un vis. Nimic nu era concret până în seara de dinaintea plecării, dar perspectiva unei astfel de “deplasări” părea un vis devenit realitate peste noapte.
Şi, uite asa, trezită joi, pe 29 octombrie în miez de noapte, m-am îndreptat spre aeroport, cu destinaţia Malaga. Ajunse la destinaţie (pentru că, am uitat să menţionez, nu am plecat singură în această călătorie, ci împreună cu două colege, Bianca şi Corina), ne urcăm în maşina care ne aştepta şi ne îndreptăm spre Torremolinos, staţiune aflată la 6 kilometri de aeroportul Malaga. Ne cazăm la hotel şi în grabă mare ne pregătim pentru întâlnirea cu reprezentanta agenţiei partenere, care urma să ne ducă într-un tur de forţă să vizităm opt hoteluri împrăştiate în trei staţiuni din Costa del Sol – Torremolinos, Benalmadena şi Marbella.
Din ce am vizitat, toate mi s-au părut hoteluri bune, frumoase, cu personal serviabil şi bucuros să ne prezinte toate detaliile pe care trebuia să le cunoaştem referitoare la unităţile de cazare pe care le reprezentau. Obositoare vizita, dar am avut plăcerea să descopăr o destinaţie frumoasă, cu multe posibilităţi de excursii, ca de exemplu Nerja (peşteri preistorice), Granada, Cordoba, Sevilia, Gibraltar şi altele.

A doua zi dimineaţă, dat fiind că vasul nostru pleca la ora 17:00, am zis să profităm de cele câteva ore libere şi am plecat să colindăm staţiunea Torremolinos. Am coborât pe faleză şi am mers de-a lungul ei, descoperind o plajă lată, cu nisip fin, nenumărate terase unde te puteai relaxa la umbră cu o băutură rece în zilele toride, sau să savurezi un apus de soare romantic. Peisajul este foarte frumos, o combinaţie de mare cu stâncă muntoasă, pe partea muntoasă fiind construite în scări bloculeţe sau hoteluri cochete. Am urcat pe o stradă în trepte, puţin cam obositoare, spre centrul staţiunii, dar dacă faci mici popasuri pe la magazinele de suveniruri aflate şi pe dreapta şi pe stanga, nu simţi când ai ajuns deja sus. De acolo, în goana mare spre hotel să ne pescuim bagajele. Cu geamantanele noastre uriaşe, ne-am urcat în autobuz şi am plecat spre Malaga, pentru a ne îmbarca pe vasul de croazieră.
Nici în visele mele cele mai îndrăzneţe nu mi-am imaginat un astfel de gigant plutitor… În prima fază, din cauza grabei, a emoţiilor, nu cred că am realizat dimensiunile uluitoare ale vasului, poate şi pentru că în acel moment nu mai era vreun altul aflat în port ca să pot face o comparaţie. Dar vă spun: este un oraş plutitor!!!

Navigator of the Seas…
Acest vas, lansat în 2002, este al patrulea din cele cinci aparţinând clasei Voyager, cu o lungime de 311 metri şi o înălţime de aproximativ 63 metri. Are o capacitate de 3138 de pasageri. Impresionant… Facilităţile sunt cele ale unui hotel de 5*, ba chiar mai mult: patinoar, perete de căţărări, pistă de role, Royal Promenade (o “stradă” pietruită, cu baruri şi magazine), sală de teatru, teren de minigolf, spa şi fitness, teren de basket, bibliotecă, internet café, miniclub şi club pentru adolescenţi, piscine şi jacuzzi-uri, capelă, precum şi o mare varietate de restaurante şi baruri pentru toate gusturile.

Cabina noastră era una interioară, micuţă, dar dotată cu tot ce aveai nevoie, inclusiv un seif, minibar, uscător de păr. La cât stăteam în cabină, era mai mult decât suficient. Am tras cu ochiul şi la una din cabinele cu balcon, că de… nu m-am putut abţine. Sunt mult mai mari şi baia avea chiar cadă, în loc de cabină de duş.
Imediat ce am urcat pe vas ne-am dus în cabină, ne-am aruncat bagajul de mână înauntru şi am plecat să explorăm. Ne-am dus să servim masa de pranz, la restaurantul Windjammer Café – bufet suedez cu o mare varietate de mâncăruri foarte gustoase. Apoi, am pornit în plimbare pe punţi, aşteptând cu emoţie ieşirea vasului din port. Un avion micuţ făcea înconjurul navei trăgând după el un banner pe care scria “Vă urăm croazieră plăcută” . Un gest micuţ, dar deosebit. Încet, aproape pe nesimţite, la apusul soarelui, vasul porneşte la drum, lăsând în spate orice urmă de pământ, pentru două zile. Aveam emoţii. Nu ştiam dacă se va simţi balansul, dacă vom avea rău de mare, dar am avut placuta surpriză ca, fiind marea liniştită şi vremea foarte frumoasă, să nu simţim nimic. Parcă nici nu eram pe vapor şi cu toate minunăţiile din jur, ne simţeam ca într-un mic orăşel pe care vroiam să îl descoperim pas cu pas.
La masa de seară, avem surpriza să descoperim un restaurant luxos, pe trei nivele (Nutcracker cu intrare de pe Deck 3, folosit şi pentru mic dejun şi pranz, Coppelia pe Deck 4, unde se afla şi masa noastră şi Swan Lake, pe Deck 5), unite printr-o scară interioară. Ne prezentăm la cină, iar la intrare suntem direcţionate către masa noastră, aceeaşi pentru toate zilele petrecute pe vas, unde suntem întâmpinate de ospătarul nostru, un român. Astfel am aflat că din cei o mie şi ceva de angajaţi, pe vas existau aproximativ 100 de români. Cina a fost foarte plăcută, în acea ambianţă luxoasă, cu mâncăruri deosebite şi o servire ireproşabilă. Când ne-am întors în cabină, am gasit pe pat Cruise Compass pentru ziua următoare, care cuprindea toate activităţile de pe vas cu orarul corespunzător fiecăreia şi multe alte informaţii utile. În fiecare seară urma să primim Cruise Compasul pentru ziua ce urma.

Următoarea zi am petrecut-o pe mare. Ne-am trezit dimineaţă, după un somn bun, într-un pat foarte confortabil. Am luat micul dejun şi prânzul la restaurantul Nutcracker, în rest - program de voie. Am încercat o plajă, dar, deşi frumos afară şi soare, bătea vântul destul de tare, uitasem că eram la sfârşit de octombrie, dar tot m-am riscat 15 minute în jacuzzi. În seara aceea a avut loc cina formală, la care toată lumea s-a prezentat foarte elegantă şi dichisită. La ora 20:00 aveai posibilitatea să faci poză cu căpitanul vasului, un norvegian pe nume Erik Standal. Nu ne-am dus, bănuind că oricum va fi o mare nebunie, plus că o fotografie pe format de hârtie, dacă doreai să o cumperi, era aproximativ 19$. Pe tot parcursul croazierei, fotografii veneau şi te pozau, în diverse ipostaze, sau erau amenajate pe vas, în câteva puncte, mici studiouri foto cu decoruri diferite. Apoi, fotografiile erau afişate într-o galerie unde le puteai vedea şi, dacă iţi plăceau sau iţi permitea buzunarul, puteai să le cumperi. După cina cea elegantă, am plecat să facem propriul nostru set de fotografii, chiar şi lângă o maşinuţă de epocă, expusă pe minunata promenadă. Era noaptea de Halloween, iar lumea deja umbla de colo colo în costume care mai de care mai interesante sau mai sinistre. Atmosfera era minunată. Am hotărât să mergem la spectacol, în sala de teatru Metropolis. A fost superb. În acea seară a fost un spectacol cu o pereche de dansatori din Ucraina, o trupă formată din vreo alţi opt dansatori şi patru cântăreţi. Toţi au fost extraordinari, au dansat şi au cântat minunat, decorurile şi costumele deosebite. În fiecare seară se puneau în scenă spectacole cu diverse teme. După spectacol am făcut o mică vizită discotecii “The Dungeon”, unde am savurat câte un cocktail, apoi am fugit la Salsa Party, organizată pe patinoarul transformat într-o mică sală de spectacol. Toată lumea era veselă, costumele care mai de care mai haioase, atmosfera de petrecere.

Roxana Tatu, noiembrie 2009

Comentarii (0)

Agentiile Paralela 45 le puteti gasi in urmatoarele orase

Bucuresti

Restul tarii